Da, eu am scris “Vulpea academiciană “

Am scris-o dintr-o suflare în varianta piesă de teatru, dar şi în varianta “povestire “- acum mulţi ani. Mi-a plăcut atât de mult să-mi imaginez o poveste din zilele noastre, mai ales dintr-un bloc , pentru că eu una n-am mai citit poveşti care se petrec în bloc, cu personaje animăluţe, la rândul lor copii şi părinţi, cu buni, dar şi cu răi, cu naivi şi cu foarte vicleni. Am dorit să fie o poveste pentru aproape toţi copiii, de la 3 la 100 de ani. Lăsând gluma la o parte, chiar e o poveste pentru toţi: cei mici înţeleg foarte bine ce se petrece, dar părinţii, bunicii şi educatoarele se pot distra şi ei înţelegând mai mult din farmecul replicilor şi vitalitatea personajelor. Şi cel mai important, fiecare poate să înveţe câte ceva.

Mi-am dorit ca alături de Zmeu, de Baba Cloanţa, de vrăjitoare, de Balaur să mai apară un personaj în galeria celor de care e bine să te fereşti: Vulpea academiciană. Mi-am dorit în aceeaşi măsură ca Ariciul, Iepuraşii, Ursuleţii, Pisicuţa Nadia, Veveriţa să se împrietenească definitiv cu toţi copiii.

Cariera acestei poveşti nu se va opri aici. Sper ca , în curând, Vulpea academiciană să fie un filmuleţ pe casetă video pe care copiii să-l poată viziona cu plăcere. La fel, sper ca în magazinele de jucării vor găsi în câteva luni Vulpea buclucaşă, Veveriţa şi Pisicuţa gimnastă şi sper că le vor îndrăgi la fel demult ca pe celebrele Barbie, Albă ca Zăpada sau pe ursuleţul Winnie. Sper toate acestea în câteva luni, poate până în vară.

Până atunci, cărticica Vulpea Academiciană este cadoul meu cel mai potrivit :poate fi un cadou oricând , pentru 1 Iunie , adus de Iepuraşul de Paşte sau de Sfântul Nicolae, dar şi de Moş Crăciun.

E cu adevărat un cadou pentru copilul tău!

MARIANA BRĂESCU